Examenul medical la angajarea in munca

Examenul medical al persoanelor la angajarea in munca stabileste:
a) aptitudinea/aptitudinea conditionata/inaptitudinea permanenta sau temporara in munca pentru profesia/functia si locul de munca in care angajatorul il va desemna sa lucreze
b) compatibilitatea intre eventualele afectiuni prezente in momentul examinarii si viitorul loc de munca
c) faptul ca persoana care urmeaza sa fie angajata nu prezinta o afectiune ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti angajati de la acelasi loc de munca
d) faptul ca persoana ca urmeaza sa fie angajata nu prezinta afectiuni ce pun in pericol securitatea unitatii si/sau calitatea produselor realizate sau serviciilor prestate
e) faptul ca persoana care urmeaza sa fie angajata nu reprezinta un risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii

Examenul medical la angajarea in munca se efectueaza obligatoriu pentru:
a) persoanele care urmeaza sa fie angajate cu contract pe perioada determinata sau nedeterminata
b) persoanele care reintra in activitate dupa o intrerupere mai mare de 6 luni pentru locurile de munca cu factori nocivi
c) persoanele care reintra in activitate dupa o intrerupere mai mare de 12 luni pentru locurile de munca fara expunere la factori nocivi
d) persoanele care sunt tranferate sau detasate in alte locuri de munca sau alte activitati
e) ucenicii, elevii, studentii, angajatii care urmeaza a fi instruiti pe meserii si profesii
f) angajatii care isi schimba meseria sau profesia

Examenul medical la angajarea in munca se face la solicitarea angajatorului, care va completa fisa de solicitare a examenului medical la angajare (anexa nr.4) si fisa de expunere la riscuri profesionale (anexa nr. 5)

Examenul medical la angajarea in munca consta din:
a) anamneza medicala profesionala si neprofesionala, si examenul clinic, conform dosarului medical
b) examene medicale complementare, clinice si paraclinice

Examenul medical de adaptare in munca

Acest tip de examen medical se efectueaza la indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima luna de la angajare si are ca scop:
a) sa completeze examenul medical la angajarea in munca, in conditiile concrete ale noului loc de munca (organizarea fiziologica a muncii, a mediului de munca, relatia om-masina, relatiile psihosociale in cadrul colectivului)
b) sa ajute organismul noilor angajati sa se adapteze profilului noului loc de munca
c) sa determine depistarea precoce a cauzelor neadaptarii si sa recomande masuri de inlaturare a acestora

Controlul medical periodic

Controlul medical periodic are ca scop:
a) confirmarea sau infirmarea aptitudinii in munca pentru profesia/functia si locul de munca pentru care s-a facut angajarea si s-a eliberat fisa de aptitudine
b) depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu expunere la factori nocivi
c) diagnosticarea bolilor profesionale
d) depistarea bolilor ce ar constitui un risc pentru viata si sanatatea celorlalti angajati la acelasi loc de munca
e) depistarea bolilor ce ar constitui un risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care angajatul vine in contact prin natura activitatii sale

Controlul medical periodic se efectueaza obligatoriu tuturor angajatilor, indiferent de tipul contractului de munca

Controlul medical periodic include:
a) inregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut in intervalul de la examenul medical in vederea angajarii sau de la ultimul control medical periodic pana in momentul controlului medical respectiv
b) examenul clinic
c) examene clinice si paraclinice complementare

Examenul medical la reluarea activitatii

Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii.

Concediu de risc maternal

Concediul de risc maternal este concediul pe care îl poate solicita salariata gravida, dacă se regăseşte în anumite cazuri, atunci când, ca urmare a evaluării riscurilor prezente la locul de muncă al acesteia, nu se poate, din motive justificate în mod obiectiv, să se dispună modificarea condiţiilor şi/sau a programului de muncă al acesteia sau măsura repartizării ei la alt loc de muncă, fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa şi/sau a fătului ori a copilului.

Cazurile în care se află salariata care poate solicita concediul de risc maternal sunt:
a) salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare
b) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de şase luni de la data la care a născut
c) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens.

În plus, în conformitate cu art. 9 din OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă, în cazul în care o salariată se află în una dintre situaţiile menţionate mai sus şi desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţă, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.

Concediul de risc maternal poate fi acordat de medicul de familie sau medicul specialist, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, în baza unui certificat medical. Acesta nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Astfel, conform art. 7 alin. 3 din Normele metodologice de punere în aplicare a OUG nr. 96/2003: „Concediul de risc maternal se acordă pe durate care nu pot depăşi, cumulat, 120 de zile calendaristice, astfel:
a) integral sau fracţionat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a naşterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate
b) integral sau fracţionat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu şi, dacă este cazul, până la data intrării în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la trei ani
c) integral sau fracţionat, înainte sau după naşterea copilului, pentru salariata care nu îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii.”

Pe durata concediului de risc maternal, salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal, care este suportată din bugetul asigurărilor sociale şi plătită de angajator. Această îndemnizaţie este plătită în baza concediului medical eliberat de medicul de familie sau medicul specialist, cu avizul medicului de medicina muncii. În funcţie de momentul în care acest concediu este solicitat (respectiv înainte sau după naştere), se va prezenta, pe lângă concediul medical, şi certificatul de naştere al copilului.

Concediul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se efectuează lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acordă concediul de risc maternal şi aceste sume (indemnizaţiile de risc maternal) plătite de angajator se deduc de către plătitori din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă.

În conformitate cu art. 31 din OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare şi este în cuantum 75% din baza de calcul reprezentând media veniturilor lunare din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii. În plus, durata concediului pentru risc maternal nu va diminua numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.